Cui nu-i plac povestile? Datorita lor copilaria noastra a fost mult mai frumoasa. Si acum imi aduc aminte prima mea carte, cum miroseau paginile, ce culoare avea coperta, cum aratau ilustratiile – este una dintre primele si cele mai puternice amintiri din copilarie. Nu cred ca mi-au placut niciodata prea mult povestile cu Fat Frumos si Baba Cloanta, poate pentru ca intr-un fel semanau intre ele – clasica lupta intre Bine si Rau cu Binele care invingea mereu si apoi traiau cu totii fericiti pana la adanci batraneti. Povestile in care m-am regasit mai mult au fost cele in care personajele nu erau doar bune sau doar rele, in care Binele nu invingea intotdeauna, povesti mai intunecate cu finaluri poate neasteptate. Unele dintre acele povesti au fost basmele lui Hauff. Pline de mister si aventura, cu intorsaturi de situatii dintre cele mai neobisnuite, cu personaje care nu erau nici pe departe niste eroi, erau povesti care te captivau, te tineau cu sufletul la gura. Pentru mine erau mult mai reale decat cele clasice. Mai aproape de viata care povestile nu au mereu finaluri fericite, in care chiar daca you do your best, vorba lui Marlyn Monroe, you always get the "fuzzy end of the lollipop.
Lucruri pe care nu le-am inteles niciodata in povestile clasice:
1) De ce din 3 surori, cea mai mica erau mereu cea mai frumoasa si mai desteapta?
2) De ce fata imparatului era mereu folosita ca moneda de schimb (daca imparatul avea probleme cu vreun zmeu si cerea ajutorul tinerilor Feti Frumos, rasplata era mereu fata si jumatate din imparatie)?
3) De ce nu se spune nimic despre ce se intampla dupa nunta imparateasca (toate povestile se termina cu “si au trait fericiti pana la adanci batraneti” – cum reuseau insa sa faca asta?
4) Fat Frumos era mereu infatisat ca fiind destept, frumos, viteaz, infratit cu natura, etc – si totusi omul trebuie sa fi avut si ceva defecte, oare care erau?
5) De ce nimeni nu statea nicodata la negocieri cu Zmeul sau Baba Cloanta – poate ca acestia facusera ceva lucururi rele dar ar fi meritat macar sa poata sa-si spuna si ei pasurile inainte ca Fat Frumos sa vina sa mature cu ei pe jos?
Si lista ar putea continua…
In esenta povestile isi au rolul lor, iti insufla idea ca SE POATE, ca daca faci totul ca la carte, respecti regulile, esti bun cu cei din jur, va veni si rasplata la un moment dat. In realitate poti sa faci toate cele de mai sus si sa nu vina nici o rasplata sau aceasta sa vina mult mai tarziu si intr-o cu totul alta forma decat te-ai astepta. In realitate poate ca Fat Frumos nu va veni pe un cal alb sa te salveze din turn, poate ca nici macar nu va fi cel mai frumos cel mai destept si cel mai viteaz, poate ca nu va omori nici un zmeu pentru tine dar in ciuda a tot si a toate te va face fericita. Si asta e ceva in care merita sa crezi.
