Simţi cum îţi bate inima repede? Pune mâna în dreptul ei şi ascult-o!
Uită-te în oglindă şi vezi cum zâmbeşti cu gura până la urechi! În mod necontrolat.
Şi parcă nu ai stare... Îţi vine să spui lumii întregi motivul entuziasmului tău.
Cauţi pe cineva care ştii că te înţelege, care îţi este apropiat şi îi împărtăşeşti bucuria ta.
Şi tot aşa cum ţi se pare ţie normal... cel din faţa ta îţi pune întrebarea : Ce mare chestie? sau Ce nevoie ai tu ce X lucru?
Un fel de ZBAAAAAAAAAAANGGGG!!!!!! Trezirea!!!
Primul sentiment e de durere. Că celălalt nu te înţelege şi nu împărtăşeşte cu tine bucuria pe care o simţi. Apoi, ca un sentiment fals (sau racket în analiza tranzacţională) vine furia, şi cu ea încercarea de a te justifica.
Cum de nu înţelegi? Păi este foarte important pentru mine pentru că.... şi pentru că...
Timp în care celălalt tot strâmbă din nas şi este nemulţumit de justificările pe care i le prezinţi.
Este şi normal, pentru că el de fapt înţelege foarte bine de eşti fericit. Dar pentru el este o suferinţă să-i vadă pe ceilalţi fericiţi, când el este atât de nefericit în adâncul sufletului. Şi nu este dispus să primească sentimentul tău.
Tu la rândul tău suferi pentru că aveai aşteptări de la el să îţi împărtăşească sentimentul, ceea ce nu s-a întâmplat. Şi toată prietenia voastră se poate duce pe apa sâmbetei într-o fracţiune de secundă...
Ce poţi face să eviţi acest lucru? Nu, soluţia nu este să nu mai împărtăşeşti bucuriile tale cu nimeni. Ci s-o faci cu inima deschisă la fel ca întotdeauna. Tu poţi să dai bucuria ta, aşa cum simţi. Dacă celălalt vrea s-o accepte sau nu, este alegerea lui. Bucuria ta este încă acolo, încă în tine. Faptul că nu îţi este acceptată oferta ta nu înseamnă că nu este bună. Nu înseamnă că ai făcut un lucru prost sau rău. Nu-l învinovăţi pe cel care o refuză. Refuzul nu este legat de tine ca individ. Nu te refuză pe tine. Refuză oferta ta. Din motivele lui. Asta nu înseamnă că nu te iubeşte ca persoană, sau că nu ar accepta cu dragă inimă alte oferte ale tale.
Nu lua lucrurile personal!!! Nu sunt legate de tine!
Nu renunţa la o persoană doar pentru că ţi-a refuzat o ofertă. Nu fugi, nu te ascunde! Gândeşte-te că tu ai servit o minge şi mingea este acum în celălalt teren. E dreptul celuilalt jucător s-o lovească înapoi spre tine, sau să lase racheta jos şi să spună că a obosit. Nu te refuză pe tine! Refuză să mai joace pentru moment.
Este ok! Ce v-a adus împreună este încă acolo! Permite-i celuilalt să decidă dacă vrea să joace un anumit joc cu tine. Nu-l forţa! Are acelaşi drept ca şi tine să facă ceea ce simte. Şi tu îl vrei ca prieten, nu ca marioneta care să facă exact ce vrei tu, nu-i aşa?
