Cat de des vi se spune: Parca ai fi maica-ta la faza asta? sau: Ai ras exact ca taica-tu?
De obicei cand ni se spune asta, ne uitam cel putin mirati si pur si simplu refuzam sa acceptam. Rareori vedem vreo asemanare.
Mai ales ca sunt si cazuri in care facem tot ce putem sa NU semanam cu parintii.
Cat de des va ganditi dupa o contradictie cu ai vostri.... eu nu o sa fac niciodata asta (cu variatia: eu nu o sa fac cu copiii mei niciodata asta)?
E logic, nu?
Doar suntem adulti si avem propriile noastre conceptii despre viata, propria experienta, ganduri, idei originale.
Suntem unici!
E imposibil sa fi fost influentati de parinti/bunici/cei care ne-au crescut....
Si totusi....
Daca privim obiectiv... ce am invatat de la parinti?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu