vineri, 23 decembrie 2011

Bucurie

Crăciunul aproape a venit, anul este spre sfârşit şi privesc cu bucurie spre ce a fost, ce este şi ce va fi. Nu vreau să fac o retrospectivă a anului, vreau doar să spun că pentru mine a fost un an plin. Un an cu multe împliniri personale, cu încheierea unor lucruri rămase nerezolvate de mult timp, cu prieteni noi, cu speranţe, cu mai multă înţelegere şi înţelepciune. Pe scurt... cu multă bucurie! Intru în 2012 cu entuziasm, privesc în urmă cu drag şi trăiesc... Doar trăiesc!




Sărbători fericite! Ne auzim la anu'

marți, 20 decembrie 2011

Christmas Wallpapers

Pentru zilele care au mai rămas până la Crăciun, încercaţi un wallpaper tematic din cele de mai jos.



 












duminică, 18 decembrie 2011

Am făcut şi cozonaci cu Spic & Bob

Pentru mine Crăciunul se leagă în mod invariabil de cozonaci. Dimineaţa de Crăciun în special trebuie să aibă cozonaci. Unii făcuţi în casă, cu nucă, pufoşi şi delicioşi. Nefiind o mare pricepută în ale bucătăriei, anul acesta am zis să profit de oferta unor fete foarte simpatice, Spic & Bob ( pe numele reale Laura şi Irina) care au ţinut un atelier de făcut cozonaci în Incubator 107. Am lucrat în echipe, câte 5 persoane, şi am reuşit să facem câte un cozonac în timpul de 4 ore. Mi-a plăcut mult experienţa şi o să încerc să o repet şi eu de sărbători.

Poze făcute de mine cu telefonul

Masa de ingrediente


Bucătăraşii ascultând instrucţiunile

 Spic & Bob


 Cuptorul în spate


Frământatul aluatului (Numai datorită Danei de la Idei Cusute care a trudit din greu a ieşit aşa bun)




Umplutura în mai multe culori (am împrumutat creme şi de la mesele colegilor care aveau în plus ) 




Şi rezultatul... (poze preluate de pe site-ul Incubator 107)





V-am făcut poftă?  
Intraţi aici pentru reţeta de cozonaci.

vineri, 16 decembrie 2011

De ce facem fapte bune de Crăciun?

V-aţi gândit vreodată de ce oamenii fac fapte bune de Crăciun? De ce răspund la campanii sociale mai mult. Nu mă înţelegeţi greşit. Este foarte bine că oamenii se mobilizează în luna decembrie. Că ajută, că fac fapte bune, că îşi achită datoriile, că se împacă, că iartă, că ţin post. Este minunat! Întrebarea mea este ce îi determină să facă asta de Crăciun. 
Nimic nu este izolat sau întâmplător. Adică, dacă pentru cineva Crăciunul este un declanşator de fapte bune, înseamnă că el are o valoare simbolizată de Crăciun. Aceeaşi valoare o regăseşte în viaţa lui în numeroase alte împrejurări fără să fie conştient de legătură. Poate valoarea este familia, sau copilăria. 
Mai este şi solidaritatea. La fel ca atunci când eşti la un concert şi toată lumea cântă ca o singură voce, aşa este şi de Crăciun. Mulţi îţi împărtăşesc valorile. Mulţi se bucură, se schimbă, petrec timp cu familia sau prietenii, merg la munte, se pregătesc de sărbătoare, sunt entuziaşti, sunt mai binevoitori. E ca o voce care cântă un colind. O emoţie împărtăşită.
Dar totul se termină după începutul anului. Pentru că fiecare revine la rutina proprie. Uită emoţia pe care au simţit-o şi valorile pe care pentru scurt timp le regăsiseră. Este poate firesc. Magia se duce ca un fum. Şi noi suntem nişte Copii sub acoperire care credem în magie!

Ce uităm noi este că NOI am ales să facem parte din magie! Nu am fi ştiut că magia poate exista dacă nu făceam parte din ea. Dacă ne dăm seama de asta, putem să ne păstrăm în suflet magia şi să o folosim oricând în timpul anului. 
Valorile pe care le activează Crăciunul în noi, în mod inconştient, le putem activa şi noi, în mod conştient. Trebuie doar să ne amintim ce este important pentru noi şi pentru ce facem fapte bune. Le facem doar pentru că sunt sărbători de iarnă sau le facem pentru că este important pentru noi? 
Şi dacă este important pentru noi, în ce fel putem să le integrăm în ceea ce facem noi zilnic? În ce fel putem să ajutăm, să iertăm, să fim buni (nu MAI buni), să ne bucurăm ZILNIC?



Fiţi nişte mici magicieni şi exersaţi în fiecare zi lucruri care vă fac existenţa voastră şi a celorlalţi mai frumoasă! Puteţi începe de azi. Şi din momentul în care începeţi, nu vă opriţi niciodată!


Wedding Dance Fest

V-aţi căsătorit în 2010 sau 2011? Vă place să dansaţi şi la nuntă aţi avut un dans de deschidere simpatic? Atunci poate vă interesează să participaţi la un concurs. Miercuri pe 21decembrie cei de la şcoala de dans Total Dance organizează un concurs de dans pentru cuplurile proaspăt căsătorite. Pentru înscriere trebuie să trimiteţi un filmuleţ cu dansul nunţii şi melodia respectivă. Apoi dansaţi din nou dansul nunţii în concurs.  Mai multe detalii aici.






In data de 21 decembrie 2011, la ora 20:00, va avea loc prima editie a “Wedding DanceFest” in restaurant Classico din Bucuresti. La acest concurs, cei casatoriti anul acesta pot dansa inca o data dansul mirilor, dansul pe care l-au pregatit sa il prezinte la nunta lor. In acelasi timp un juriu de specialitate va realiza un clasament pentru a putea premia cel mai bun dans al mirilor din 2011.
Concursul se va desfasura intr-o atmosfera degajata, fiecare cuplu de participanti putand veni insotiti de catre rude si prieteni pentru a fi sustinuti in timpul reprezentatiilor. La finalul competitiei toti participantii si sustinatorii sunt invitati sa ramana la petrecere. Intrarea se va face pe baza de bilete care vor putea fi achizitionate la locul evenimentului cu o ora inainte de inceperea acestuia sau pot fi comandate la 0744 984 650 (Dan Luca). Pretul unui bilet este de 25 RON si include o gustare. Pe langa spectacolul oferit de concurenti va promitem si alte surprize.
Evenimentul nu se adreseaza numai celor care deja s-au casatorit, ci si celor care urmeaza sa faca acest pas si inca nu s-au decis cu privire la dansul pe care il vor face la nunta lor si doresc sa se inspire. Si daca dansul lor va fi apreciat la nunta, ii asteptam cu drag sa participe la editiile urmatoare.

Strângeţi-vă galerie şi haideţi!

UPDATE IMPORTANT: S-au schimbat data si locul! 21 decembrie in restaurant Classico!

marți, 13 decembrie 2011

Jocurile Foamei

La recomandarea Cătalinei când am vorbit despre Romanele Fantasy, şi datorită puternicei campanii radio a editurii Nemira, am început să citesc Jocurile Foamei (The Hunger Games) de Suzanne Collins. Nu vă povestesc nimic din carte decât că este atât de palpitantă încât nu poţi să o laşi jos. Sunt acum la jumătatea volumului 2 şi abia aştept să am 5 minute libere să mai văd ce se mai întâmplă. 


În 2012 pe 23 martie va avea loc premiera filmului cu acelaşi nume. Iată şi actorii aleşi.

Katniss - Jennifer Lawrence 
 



Haymitch - Woody Harrelson


 Gale- Liam Hemsworth

Cinna - Lenny Kravitz


Dintre toţi, mi se par foarte bune alegerile pentru Haymitch şi pentru Cinna. Peeta este ok, nu mă impresionează în mod deosebit, la fel şi Gale. Cât despre Katniss, este cu totul diferită de cum o vedeam eu în carte (mie cea mai potrivită mi se părea Dakota Fanning), şi mi se pare o oarecare discrepanţă faţă de Peeta. Nu mi se pare că se prea potrivesc. Acum...să vedem şi filmul...

Am văzut mai multe trailere pe net, cel oficial dar şi alte trailere făcute de fani ai cărţii aşa cum  şi-au imaginat ei personajele. Pentru cei care aţi citit cărţile, cu siguranţă v-aţi făcut deja o imagine despre cum ar trebui să arate Katniss sau Peeta. Pentru mine actorii aleşi de fani s-ar fi potrivit mai bine cu cartea.Vă arăt 2 variante şi chiar îi rog pe cei care au citit cartea să îmi spună care li se pare că se potriveşte mai mult cu ceea ce şi-au imaginat.

Varianta 1, cea oficială



Varianta 2, făcută de fani



 Păreri?

duminică, 11 decembrie 2011

Only the lonely…

Generatiile difera foarte mult intre ele si in acelasi timp prezinta o foarte mare unitate in interiorul lor – prin imbracaminte, muzica pe care o asculta, cartile pe care le citesc, modalitatile de a-si petrece timpul liber si mai ales si inainte de toate prin atitudinea fata de viata si relatii. Si exista unele generatii care la acest din urma capitol par urmarite de un teribil ghinion. Generatia mea de pilda este aceea a fetelor foarte destepte, spirituale, amuzante, profesioniste in domeniul lor, realizate financiar si care totusi nu reusesc sa-si gaseasca perechea. O stare de fapt deloc fericita, creata sau intretinuta de multipli factori:
1) O societate care te impinge sa demonstrezi ca esti egala barbatilor profesional vorbind, impunandu-ti sa te dedici carierei; Avantajul este ca reusesti sa fii independenta financiar; Dezavantajele - nu mai ai destul timp personal pentru a putea sa incerci sa cauti pe cineva, multi din barbatii cu care interactionezi ar putea sa se simta amenintati sau dominati de tine si astfel sa te evite ca posibila partenera.
2) O cultura familiala in care femeia trebuie sa fie ascultatoare, modesta, cuminte, la locul ei, sa nu incerce sa iasa in evidenta sau sa se puna in valoare in mod deosebit. Avantajulul este ca…ei bine, nu exista nici un avantaj, doar dezavantaje – nimeni nu te remarca daca stai cu nasul in pamant, nici un barbat nu o sa-ti cada in brate doar pentru ca tu ai fost asa cuminte si ascultatoare, ai venit devreme acasa si deci meriti; o astfel de atitudine nu face decat sa lase cale libera reprezentantelor generatiilor mai mici care sunt lipsite de astfel de scrupule, isi cunosc foarte bine interesul si actioneaza ca atare – iar intr-o lume in care oricum femeile sunt majoritare, numarul posibililor parteneri scade exponential.
3) O societate care a suferit schimbari majore din punct de vedere al modalitatilor de intreractiune ale oamenilor in raport cu cele pe care le-am invatatat de la parinti. Avantajul este ca acum sunt foarte multe si variate (de la traditionalele petreceri acasa, la iesiri in cluburi, cafenele, bowling, munte, actiuni de voluntariat, site-uri de socializare, work-shopuri, etc). Dezavantajul este ca…sunt foarte multe si foarte variate – poate fi greu sa alegi ceva despre care nu stii mare lucru deoarece poate fi riscant – ce-i drept sunt multi lunatics out there dar asta nu inseamna ca trebuie sa dai bir cu fugitii la primule esec; si mergand pe strada poate sa iti cada o caramida in cap dar asta nu insemana ca te incui in casa.
4) O schimbare a valorilor legate de relatii si familie. Acestea nu mai sunt vazute ca niste reale commitment-uri, multe cupluri stau impreuna in ceea ce foarte protocolar se numeste “uniune consensuala” ani de zile (si ajung eventual sa-si legalizeze relatia doar pentru ca apare un copil) clamand sus si tare ca nu hartia ii uneste pe oameni dar de fapt fugind de orice fel de responsabilitate reala.
Pare descurajant dar totusi chiar si in aceasta lume atat de schimbata fata de cea de pe vremea parintilor nostri poti sa gasesti pe cineva cu care sa rezonezi afectiv si cu care sa iti petreci fericit restul vietii. Conditia este sa fii suficient de perseverent, sa fii dispus sa iti asumi anumite riscuri, sa “think outside box”, sa deschizi toate usile pe care le intalnesti, sa acccepti faptul ca Fat Frumos nu exista si nu merita sa iti petreci viata alergand dupa un ideal cand poti sa iti traiesti viata langa un om real, cu calitati si defecte ca noi toti.
Si pentru ca noi toti avem nevoie de un mic ajutor cateodata, exista site-uri ca Umbrella For Two - http://www.umbrellafortwo.ro/, un site de matchmaking si totusi foarte diferit de ceea ce ofera site-uri de profil precum Neogen, Sentimente, etc. Nu e usor sa iesi din zona de confort, sa incerci ceva nou, fara garantia unei reusite 100%. Dar cu siguranta merita sa incerci. Iar Umbrella For Two pare un loc bun din care sa incepi, o optiune profesionista care mi-ar fi placut sa existe intr-o anumita perioada a vietii mele.
Only the lonely stiu adevarata valoare a unei relatii and only the brave ones fac tot posibilul sa si ajunga la ea.


sâmbătă, 10 decembrie 2011

Fiţi şi voi Moş Crăciun!

Ştiu că în luna decembrie suntem mai darnici şi mai binevoitori decât în restul anului. Aşa că dacă vreţi să faceţi şi pe alţi oameni puţin mai voioşi de sărbători vă recomand 2 acţiuni caritabile.

Prima se numeşte Archita pe umeraş  . La Incubator 107 se strâng haine şi jucării pentru familiile sărace din Archita, jud. Mureş.

Donăm haine pentru familiile care au nevoie din Archita, Mureş.
Descriere
Avem haine pe fundul șifonierului pe care nu le mai îmbrăcăm și nici nu mai au loc pe umerașe. La fiecare curățenie generală ne întrebăm ce să facem cu ele. Să le păstrăm? Să le aruncăm? Să le donăm?

Noi am găsit soluția! Dacă ai haine, hăinuțe sau jucării, strânge-le într-un sac și vino în zilele de 11 si 18 Decembrie si 8 Ianuarie în mansarda din Str. Traian nr. 107 (incubator107 lângă Hala Tra
ian) pentru a le dona. Dacă dorești, poți face parte din echipa celor care le triază și le așază pe categorii de vârstă.

Noi am mai lucrat cu această comunitate de archițeni. Îi cunoaștem foarte bine pe preotul Vasile, pe directoarea școlii, Ramona Găvăneanu și pe Steve și Natașa care ne pot găzdui la Inn-ul lor minunat și care s-au mai implicat în acțiuni anterioare.

Nu este prima oară când aducem haine pentru comunitate. Preotul cunoaște cel mai bine situația financiară a fiecărei familii din sat.

Vedeți aici ce proiecte s-au făcut în Archita și ce oameni frumoși trăiesc acolo!

http://www.nobregafoundation.org/Content/Projects/Romania/ArchitaRstr2010/ArchitaSternburg.html

Ei și, te-ai hotărât? Vino cu (sac) mic cu mare, iar dacă ai dori să faci o excursie și poți pune porbagajul mașinii tale la dispozitie, come along! Caravana de iarnă pleacă în după-masa de 13 Ianuarie cu mașinile pline ochi.
Misiune
In iarna aceasta ajutăm comunitatea din Archita, Mureș.



A doua se numeşte Hai să ajutăm.

Puteţi fii Moş Crăciun pentru un copil de la un centru de plasament. Citiţi scrisorile pe care copiii le-au trimis lui Moşu şi alegeţi o dorinţă pe care vreţi să o îndepliniţi.

 
E simplu sa tii ochii inchisi astfel incat sa nu mai vezi  ceea ce e urat in jurul tau. Poate pentru o clipa chiar dispare, nu? Si la urma urmei, la binele tau cine se gandeste? Pe tine cine te ajuta sa fii mai fericit?
Si totusi, ti-a trecut prin minte vreodata, macar pret de o secunda ca, daca faci un bine, poate viata ta ar fi cea care ar deveni mai frumoasa?
Noi credem ca se poate!
De aceea, vrem sa ne intoarcem privirea catre copiii orfani.
Iti e cunoscut sentimenul acela atat de placut dupa ce pur si simplu ai zambit pe strada unui copil? Ai crede ca nu conteaza, dar nu te simti macar un pic mai bine daca cineva iti zambeste din senin? Asta arata ca te-a observat.

Hai sa nu ignoram copiii!
Orice copil merita un zambet, iar cei din casele de copii au nevoie de el cu atat mai mult. E atat de simplu sa le daruiesti asta.
Tot ce trebuie sa faci este sa iti pese.
Iar daca iti pasa, vom incerca impreuna sa indeplinim cat mai multe din dorintele lor.
Aici, vei gasi adunate visele lor. Visele unor copii care cred ca Mos Craciun exista. Vrei sa le aratam ca au dreptate?
Atunci ia parte la acest proiect si ajuta-ne sa le indeplinim dorintele!
Doneaza jucarii, haine, dulciuri si orice ar putea aduce bucurie in ochii copiilor.
Contact:
Laura Ionescu
telefon: 0745793046



Dacă ştiţi şi de alte acţiuni caritabile vă rog să ne povestiţi printr-un comentariu.

joi, 8 decembrie 2011

Merită să bagi bani în dezvoltarea personală?

Mergând marţi la atelierul Hai să ne împăcăm organizat de Incubator 107, s-a deschis o dezbatere legată de relevanţa unor seminarii de dezvoltare personală. 

Argumentul contra era că ce te învaţă un seminar pe tema asta poţi să înveţi şi singur. Că din lucurile care se întâmplă acolo (experienţe, jocuri, discuţii), sigur găseşti chestii care să ţi se potrivească, sau cu care să fii de acord,  sau pe care le ştiai, prin urmare, de ce să dai bani pentru asta? Dacă singur nu ajungi la anumite concluzii, sau nu reuşeşti să-ţi schimbi perspectiva, nu o să te ajute un seminar.

Argumentul meu pro este că un seminar sau atelier de dezvoltare personală nu are ce să-ţi facă rău. Atâta timp cât reuşeşti să asculţi lucrurile de acolo cu o anumită detaşare (fără să crezi că reprezintă reţeta succesului), şi luând din ele doar ce ţi se potriveşte şi îmbogaţindu-ţi viaţa cu măcar o experienţă, eu zic că merită. 

Acum, legat de bani, cât aş da pentru un seminar, aici nu cred că există un răspuns universal valabil. Fiecare acordă banilor o altă importanţă. Eu aş da bani pe aşa ceva şi am dat până acum de 2 ori. A doua oară a fost marţi la atelierul de la Incubator.  

Prima dată s-a numit curs de coaching. Nu regret nici un moment că am făcut-o. Mi-a luat câţiva ani să mă decid dacă se merită să dau acei bani şi cumva... am ajuns la concluzia că vreau să o fac. Când am început cursul am ştiut că preţul nici nu mai contează. Făcusem alegerea bună pentru mine. Nu o recomand şi altora ca fiind o magie care îţi schimbă viaţa. Mie mi se potrivesc aceste cursuri de dezvoltare personală. Sunt într-un moment în care le înţeleg şi mă ajută. Acum 2 ani nu eram.

Dar recomand fiecăruia să fie deschis şi să înveţe din orice experienţă sau discuţie la care participă. Sunt gratis!!! Când le epuizaţi, puteţi să căutaţi şi altceva. Orice ajută atâta timp cât eşti dispus să primeşti ceva nou! Oricum, până la urmă, faptul că participaţi sau nu la un curs e tot alegerea voastră, nu a altcuiva, şi simplul fapt că alegeţi ceva, este un pas pe care voi îl faceţi! 

Şi da, sunteţi singurii răspunzători de tot ce vi se întâmplă. Pentru că aveţi această putere de a decide, de a învăţa, de a alege, de a schimba!



Voi ce părere aveţi despre acest subiect? Merită să daţi bani pentru dezvoltarea personală?

miercuri, 7 decembrie 2011

Cine se scoală târziu pierde micul dejun

Ştiţi vorba aia cu Cine se scoală devreme departe ajunge? Ei bine, deşi o înţeleg, trezitul dimineaţa este pentru mine o mare provocare. Nu-mi place să mă trezesc cu ceasul, la o oră fixă. Prefer să mă trezesc natural la ce oră o fi, atunci când simt eu că sunt odihnită. Dar...pentru că nu pot face acest lucru decât în weekend (eventual), în restul dimineţilor încerc să mă dau jos din pat cât mai târziu posibil. Asta înseamnă că nu am timp de prea multe dimineaţa înainte să plec de acasă. Renunţ la tot ce se poate renunţa, pentru 10 minute de lenevit în pat. Asta incluzând micul dejun.

Aşa că în mare parte a timpului visez să continuu lenevitul de după somn luând micul dejun într-o atmosferă luminoasă, homey şi colorată. Cam ce se întâmplă adesea când mă trezesc în alt oraş






 









Voi unde aţi vrea să serviţi micul dejun? Pe mine mă tentează peisajul acela de iarnă!

marți, 6 decembrie 2011

În spiritul sărbătorilor de iarnă

Dacă tot am intrat în luna cea mai frumoasă din an, vă fac un cadou de Moş Nicolae, o melodie  cu specific de sărbători, foarte frumoasă. Aaa...şi în caz că nu ştiaţi, Bruce are anul viitor turneu prin Europa. Eu zic să căutaţi cel mai apropiat oraş de Bucureşti şi să vă rezervaţi un bilet, pentru că din ce am văzut pe la noi nu ajunge...






Apropo, ce v-a adus Moşu? Eu mi-am pus ghetuţele aseară şi n-a uitat de mine... A venit cu ploaie, spre bucuria lui Cati care are un blog despre ploaie.




luni, 5 decembrie 2011

Povestea Vacutzului Mov si Principiile lui Mu (Principiul Mu numarul 1)

Astăzi vă prezint una dintre poveştile de suflet ale unui alt iubitor de cunoaştere personală decât Jon Snow, şi coleg al meu de coaching, Cristi.

Un Intro

Vacutzul Mov e un personaj copilaros, eeextrem de curios, fericit de felul lui si mare iubitor de natura. De curand, la indemnul Maestrului/Invatatorului sau spiritual si imaginar Mu, s-a apucat de NLP pentru a intelege daca exista vreo legatura, la nivel mai profund, intre toate invataturile lumii despre crestere personala si ceea ce afirma diversele stiinte.
Pentru ca exista in noi toti, cei 7 miliarde de pamanteni, cate ceva din scanteia de curiozitate a Vacutzului Mov, am vrut sa nu-i dau neaparat un sex anume, desi din cauza terminatiei ma voi referi la el, la gen-ul masculin, partea Vac din nume reprezentand latura lui feminina.
Vacutzul Fulg e prietenul lui cel mai bun si de cele mai multe ori, Fulg e partenerul lui de dezbateri, despre lucrurile esentiale ale vietii.
Ce mai tura-vura, cei doi vacutzi sunt doi filozofi.
Aceasta discutie e reprodusa de Vacutzul Mov, dupa ce avusese cu Vacutzul Fulg o mica discutie la birou, iar acum se gandea ce ar mai fi putut sa-I spuna, daca ar fi avut mai mult timp.Si tot prelucra el, intre cornitele sale itite precum doi ghiocei …..




PROVOCAREA
Citat:
,,…cum ii puteam ostoi curiozitatea lui Fulg si sa-mi dau jos eticheta aia de NLP-ist din frunte. Si asa cum ,,staaau singur pe caanaapea, cuu ganduul la ea…”{ii place mult Simplu}, cred ca despre astea i-as mai  fi colindat:
Hai sa-ti povestesc despre legaturile magice ce exista intre spiritualitate, fizica cuantica, biochimia organismului si NLP. EXTRAORDINAR …cum unele lucruri aparent fara legatura se intalnesc neasteptat, MIRACULOS. NLP e solutia multor oameni pentru dezvoltare personala. Stiu ca pentru mine este.
Acum:
Ce gasesti in comun, din perspectiva naturii subiective a experientelor umane, intre toate domeniile astea?
Paiiiii…..
SPIRITUALITATE: e zona sufletului. Un cadru foarte personal si subiectiv prin natura perspectivei despre divinitate, a fiecarei religii, da?
FIZICA CUANTICA: daca luam Teoria Superpozitiei aflam ca, din valul de posibilitati ce exista simultan in orice moment, se materializeaza doar acea particula de posibilitate asupra careia ALEGEM sa ne focusam atentia. Noi ALEGEM ce experienta materializam, da?
BIOCHIMIA CORPULUI: daca luam in considerare doar influenta deciziilor asupra corpului uman prin care la alegerea noastra, creierul comanda hipotalamusului ce aminoacizi specifici sa produca pentru obtinerea unei emotii sau alteia, unei stari sau alteia, ne dam seama ca fiecare celula a corpului nostru traieste o experienta subiectiva si dependenta strict de alegerea noastra. Asta spune stiinta, da?
Si DA…astea le stim si le putem afla, din internet foarte usor, din carti si discutii…veti spune si aveti dreptate, dar vorbeam de interes pentru anumite domenii si cum se leaga ele.
 La mine a functionat in sensul ca ma interesau aceste lucruri din perspectiva dezvoltarii personale si cand am dat buzna peste NLP, am descoperit ca el folosea informatii din aceste subiecte. Putem foarte simplu sa facem si invers si sa ne apucam sa vedem daca Programarea Neuro Lingvistica este confirmata de aceste domenii mai vechi, ample si mai detaliat studiate. Vom descoperi ca exista si alte domenii cu care NLP-ul are puncte in comun, ca Psihologia, Analiza Tranzactionala, Hipnoterapia si Coaching-ul.


RASPUNSUL SI ARGUMENTAREA
 …si acum care e legatura specifica cu NLP-ul, dom’le Fulg?
Pai Asta, ia un cadru personal, in care inventariaza ce vedem, ce auzim, ce gandim si ce simtim noi, adica starea noastra dintr-un moment anume si printr-un proces bine desenat pas cu pas si in deplina rezonanta cu tine, folosind  mecanisme din domeniile de mai sus,  te poarta pana in locul si starea pe care ti-o doresti din inima.
De la starea actuala, la starea dorita.
De la situatia de viata actuala, la cea dorita.
Din buda in care poate suntem acum, la vacanta, jobul, relatiile si iubirea pe care ne-o dorim. DIN INIIIMMAAA!!! Si DAAA asa e!
Dar nu am decat vreo 20 minute (cam 2000 de cuvinte) si ca sa va pot arata care sunt legaturile directe, sa puteti auzi argumentele coerente si sa va simtiti pe cat de cat indestulati de un nivel de cunoastere rezonabil, mi-ar trebui cam 6-5 zile.
Si atunci hai sa apelam la povesti ca sa usuram comunicarea.
Mi-aduc aminte de dimineata primei zile, din primul modul de NLP, din intreg programul de Practitioner, facut cu un supertrainer, domnul Tiberiu Felber si cum ma rodea curiozitatea mai tare decat un pantof sport, purtat prima data, la prima  alergare. Si aveam ochii mari si intinsi pe fata, urechile ca doua radare captau pana si cantecul lin al balenelor de peste mari si oceane, iar barbia-mi indica ascutit centrul Pamantului, in timp ce cornitele, centru Universului. Asaaa…vizualizati? Pentru ca …
Asa curios eram si cand bunicul incerca sa ma-nvete sa inot, la 5 ani…4ani la  strand, de cum ma va tine pe mine apa fara colac si fara sa inteleg complet totul. Si bunicul imi spunea….Ai incredere…Ai deplina incereeeedeereee iiin miiineee……Bunicul…povestitorul tehnicilor de dezvoltare a abilitatilor…Deeepliiinaaa incredeeereee. Si da din brate…si 4 si 3 si…
Ca atunci cand l-am rugat pe prietenul meu psiholog Vali, care a terminat Matematica la Universitate, sa aiba incredere in mine cand ii spuneam ca NLP-ul  e ceea ce ii trebuie si ca e momentul perfect sa faca asta…si sa se inscrie la curs cu mine si….si mi-a spus……Frate DA, am inteles! Iar in urmatoarele 3-2 minute visam amandoi cu ochii deschisi de ce lucruri o sa stim si…apoi mi-a zis: Am deplina incredere in tine si stiu ca va fi de mare EXCEPTIE. NLP este de exceptie.
Asa cum si bunicul meu a fost un vorbitor de exceptie si in 3-4 zile mi-am satisfacut curiozitatea de cum anume plutesc eu pe apa si mai si avansez in acelasi timp…si cu viteza…
Iar cu cata viteza am avansat noi in primele 5 luni de curs…uuuaaaaauuuuu, iar dupa 6 luni eram mai echilibrati, calmi si increzatori ca niciodata.Uuuuffff…viteza mare, mare taica..

Acum. Si acum incepe vartejul . Mai sunt probabil doar 10 minute. Si acceleram…
Si am plecat de la DORINTA. Si va povestesc din spiritualitate:
Deepak Chopra, un mare invatator spiritual modern spune ca:
Totul pleaca de la DORINTA si cand e clara apare si INTENTIA, care te duce catre primele actiuni, FAPTE. Daca aici adaugam un strop de HOTARARE si perseverenta, atunci ne-am creat 


DESTINUL.
Bob Gass, un alt invatator contemporan ne arata cum
Ce Vedem si ce Auzim [DESTINUL] e dat de ce Gandim, care e dat de ce Simtim, iar asta ne determina Reactiile, iar reactiile prin repetitie ne creeaza Obiceiurile/Faptele, care fara eroare ne configureaza Destinul.
 Ce adevarata e asta! Normal ca daca sunt extreme de iritat si Fulg vine la mine, reactia mea va fi sa-l spulber, iar daca tocmai am rezolvat o mega problema si simt ca ies aburi de fericire din mine si daca ma injura Fulg, nu pot decat sa-l pup. Interesant!
Ce ne invata Talmudul?
Fii atent la ce Gandesti, pt ca gandurile devin Cuvinte; fii atent la cuvintele folosite pt ca ele devin Fapte; fii atent la faptele tale pt ca ele iti creaza Caracterul, iar caracterul iti determina Destinul.
Pe cornitele mele cat poate fi de adevarat: daca am ganduri de implinire, nu am oare o vorba buna si calma si fata de mine si fata de cei din jurul meu? Baaa daaa!!!
De cate ori imi aduc aminte de containerele astea de intelepciune imi imaginez doua trenuri, ce pleaca in directii complet opuse, din aceeasi gara. Unul zburda la Predeal-au si e un tren  al increderii, echilibrului si poftei de viata, iar celalalt se taraste catre localitatea UndeNuVre-au si e un tren al amintirilor triste, al frustrarii si gandurilor negre despre ce va fi maine si multe alte nenorociri.
De fiecare data cand sunt in buna dispozitie sau ma hotarasc sa ma simt bine si sa-mi fac o zi frumoasa, ma sui in trenul de Predeal-au, iar acolo am cele mai mari sanse sa vad oameni prietenosi, sa aud vocile si melodiile preferate si sa ma simt ca o fantana arteziana intr-o zi torida de vara.Vad doar paduri stufoase, dealuri dantelate si muntii ca niste punti ce sustin soarele. Oooh si ce de cirezi frumoase!!!
{Iar aici traieste Vacutzul Mov, cugetand asupra Principiilor lui Mu}.
 Doar pentru ca la asta ma gandesc si asta simt ca-mi doresc. Oare ce cuvinte folosesc in gandul meu si in relatia cu ceilalti?
De fiecare data cand sunt napadit de panica, suparare si iritare sunt in mod clar in trenul gresit catre UndeNuVre-au si devin paranoic gasind tot felul de conspiratii si reactii nepotrivite si exagerate, aud doar scartaitul rotilor si simt mirosul acru de neaerisit si sunt stors, sau ca o bomba umblatoare. Si ploua si e-nnorat, iar peisajul parca se topeste-n noroi.
 Doar pentru ca la asta ma gandesc si vreau sa evit. Oare ce cuvinte folosesc in gandul meu si in relatia cu ceilalti?.
Siii aacuuumm, ce ne spune NLP-ul?
Pai in primul si primul rand ne defineste STAREA ca fiind determinata de ce vedem, auzim, gandim si simtim intr-un anumit moment. Si ce vedem si auzim in fiecare moment, IN STRANSA SI DIRECTA LEGATURA cu ceea ce gandim si simtim, iar cuvintele pe care le folosim in gandurile noastre si in relatia cu cei din jur sunt date LA FIX  de ceea ce gandim si simtim. Si NLP are o premisa care ne invata ca daca vei face lucrurile in acelasi fel, mereu din aceeasi stare, vei obtine permanent aceleasi rezultate. IN CONSECINTA schimba-ti starea si acordeaz-o cu obiectivele tale. Coreleaza starea ta, permanent cu starea pe care o ai cand ti-ai atins obiectivele. Si asa v-am aratat un punct de conexiune intre spiritualitate si NLP.
Mai departeeeee
Cand am decis unde vrem sa ajungem si avem si dorinta si intentia clara, ca sa trecem la fapte trebuie sa intram in acea stare care ne permite sa luam viteza. Si biochimia organismului ne spune ca in acel moment creierul comanda hipotalamusului sa creeze peptidele ce-ti dau o stare de incredere, de determinare. Peptidele produse sunt livrate prin sistemul sanguin, la fiecare din cele cateva sute de miliarde de celule ce alcatuiesc corpul. Fiecare celula are pe suprafata ei niste receptori care primesc peptide generate la comanda mintii si astfel FIECARE celula a noastra capata starea pe care o are intregul. Se transforma intr-o celula ciufuta, manioasa, aroganta sau glorioasa, invincibila, sexy.
Imaginati-va o celula, in forma de vacutz,  cenusie ciufuta, cum bombane si toate-i put.
Dar o celula cu o rochita rosie, sexy, cum ar da? Caci in NLP se spune ca avem toate resursele, starile necesare pentru a reusi.Si alta premisa si mai tare: mintea si trupul alcatuiesc un sistem cibernetic.
 Ce face una, influenteaza pe cealalta in mod sistemic. Cool, da? Eu imi doresc sa intru in clubul cu peptidele cu rochite rosii, da?!
 Eeeiii…asta e si legatura intre biochimia organismului uman si NLP, livrata.
Suuunt convins ca stiti si cum functioneaza legatura si cu fizica cuantica. Sau mai bine zis ,,…eram precisa ca asa e..” tineti minte reclama cu vacuta Fulga? Vai ce precisa ma simt si eu acum…Si nu trebuie sa va faceti griji ca  nu e totul clar vizualizat, sau de faptul ca va simtiti usor confuzi, pt ca subconstientul vostru face asta pentru voi si o  face SENZATIONAL.
Aici  luam doar Teoria Superpozitiei, care spune ca un obiect poate exista in acelasi timp intr-unul sau mai multe puncte in spatiu. Asta inseamna ca atunci cand nu ne uitam exista valuri de posibilitati, in timp ce atunci cand ne uitam focalizat vedem doar o particula de posibilitati. Cand suntem blocati intr-o problema, nu vedem nici o solutie, ci doar problema. Cand ne defocalizam de pe problema, mai multe solutii pot aparea. Cand fac o alegere si rezultatul obtinut nu e cel asteptat, nu inseamna ca am gresit, ci ca am primit un feedback ce ne spune sa schimbam ceva. Daca rezultatul e cel asteptat,raspunsul in bucla ne confirma ca e bine sa continuam cum am inceput. Iar o alta premisa din NLP ne spune ca
Nu exista greseala, ci doar feedback
Si inca una
Intotdeauna facem cea mai buna alegere
Uups, uite si legatura dintre fizica cuantica si NLP.
Iar acum aveti desenate toate legaturile si va dati seama de ce NLP-ul studiaza structura experientelor subiective ale oamenilor, adica felul cum folosim limbajul si cum actionam, intentionat sau neintentionat, pentru a ne atinge scopul, cum organizam cele 5 simturi si cum percepem, selectam si modificam lumea inconjuratoare prin intermediul lor.

DEZGOLIREA EVIDENTEI
OARE CUM NE-AM FACE VIATA DACA TOATE ACESTE PREMISE DIN NLP AR DEVENI, PESTE NOAPTE, IN MOD MIRACULOS, CONVINGERILE NOASTRE??? IMAGINATI-VA CUM AR ARATA PASUNEA /VIATA NOASTRA!!!
Stiu ca stiti toate aceste lucruri…..sigur inconstient….iar cateodata e ca si cum ai arunca undeva o samanta si din ea va creste, creste, creste….iar dorintele apar si cand vrem le facem mari, mari, mari….iar din seminte apar flori,frumos colorate si imparfumate ce ne bucura viata…iar floarea asta se cheama NLP, aici si acum,….cand mai sunt 3,2, 1 si suntem cu totii cu cate o eticheta pe frunte. Din cand in cand lumea ne mai schimba etichetele, precum pampers-ii la bebelusi, in functie de cum pute fiecaruia intr-un moment sau altul, intr-o perioada sau alta.
E cineva vinovat de asta? Doar toti, pentru ca toti facem asta in timp si din cand in cand.
E de rau asta? Nu, e natural pentru ca asa ne nastem si e doar curiozitatea noastra ce ne indeamna sa aflam mai multe, sau dimpotriva e vorba de sentimental nostru ca la 30, 40, sau mai mult  ca stim tot ce ne trebuie si nu mai avem nevoie de nimic nou sa aflam.
Kabbalah spune ca ne nastem din esenta tuturor dorintelor ce au existat, exista sau vor exista vreodata si ca suntem dorinte umblatoare. Atunci e doar o alegere daca iau trenul catre Predeal-au, unde traieste Vacutzul Mov sau catre UndeNuVre-au.

Tze sa fie, tze sa fie? “ final citat
PRINCIPIUL MU No 1
Si Vacutzul Mov cujeta si emana  Principiul Mu numarul 1:
Orice gand, principiu sau concept  lansat in Vid, intr-un anumit moment, nu mai apartine doar emitentului, ci exact din acelasi moment,  ne apartine tuturor.
Suntem niste antene de emisie-receptie umblatoare.
Deci cand un principiu, o teorie este lansata in eter, ea va aparea cu siguranta si in alta teorie sau principiu, din alt colt al lumii, mai devreme sau mai tarziu. D-aia regasim esenta unui concept in esentele a mai multora, iar diferentele si arabescurile ce le diferentiaza sunt doar creatii ale mintii compulsive de a se diferentia si separa. De a se individualiza si personaliza. De a se scinda de intreg si a-si pune o eticheta diferita. Ce parere aveti?

D-aia exista moda si trenduri in haine, masini, mobilier si orice vrei in lume, pentru ca odata emis un concept, toti captam aceasi idee de cat de rotunda sau dreapta, natur sau wenghe, luptatoare sau zen ar trebui sa fie lumea. Poate cineva contesta ca exista  moda si trenduri si ca acestea sunt ciclice?Mira-m-as!
E adevarat ca unii simt si gandesc acelasi lucru mai repede, iar altii mai incet, unii cred cu tarie, altii mai putin, dar undeva la un nivel mai profund toti capatam acelasi principiu, ca si informatie. Cumva, la nivelul esentei noastre impartasim aceleasi convingeri si valori. Suntem TOTAL interconectati.
La nivel energetic Totul se regaseste in Tot, in acelasi timp si asta  e principiul Totalitatii.
 Principiul Mu numarul 1.

Cu pupaturi din partea lui Mu,

Al vostru, Cristi(an)